Am ajuns la capătul unei stagiuni care ne-a ținut aproape, în jurul pianului. Și în loc să scadă în intensitate, ultimul concert din serie a adus exact opusul: o explozie de emoție, de profunzime și de prezență.

Dejan Ilijić la Cluj a închis stagiunea cu un concert solo pe care nu-l vom uita curând. Poate că unii îl cunosc ca lider al trupei EYOT, poate că alții l-au descoperit abia acum, doar el cu pianul – fără band, fără boxe, fără filtre. Doar Dejan, un om și un instrument care, pentru o oră și ceva, au respirat împreună cu noi.

E deja o obișnuință de-a mea să ajung mai devreme la Casa Libertății Religioase. Mă mișc pe acolo, mai mut un scaun, mai potrivesc poziția pianului, dar adevărul e că vin devreme pentru preview. Îmi place să văd cum artistul face cunoștință cu pianul, cum îl încălzește, cum se împrietenește cu el. E un ritual melodic și intens.

Concertul susținut de Madeleine Cazenave la Cluj, în cadrul seriei Jazz Fan Rising, a fost mai mult o invitație la respirație decât un recital clasic.

Unele seri par desprinse dintr-un jurnal secret – pline de stări, întâlniri și muzică ce te mișcă profund. Concertul Madeleine Cazenave de la Casa Libertății Religioase, pe 14 mai, a fost exact așa. Parte din seria „În jurul pianului”, concertul a fost o călătorie emoțională care a început în liniște și s-a transformat, treptat, într-un fel de dans interior – intens, cinematic, uneori dramatic, alteori tandru.

Mi-a plăcut enorm. A fost un adevărat roller coaster emoțional, un flux de trăiri care ne-a trecut prin toate stările, de la melancolie la euforie, de la contemplație la zâmbet sincer. Muzica lui Madeleine are o putere rară – nu e doar frumoasă, e vibrantă, picturală și profundă, ca o coloană sonoră a unui film pe care parcă-l trăiești tu, în timp real.